„Turismul” este un sector de activitate ce nu se afirmă din punct de vedere al rezultatelor obținute, deși în cadrul comunei Hemeiuş există potențial de dezvoltare. Sectorul concentrează 3% din agenții economici prezenți la nivelul municipiului și 6% din numărul angajaților, activitatea predominantă fiind în domeniul CAEN 5610 – Restaurante participând la cifra de afaceri cu un procent de 0,42%. Comuna Hemeiuş este amplasată într-un cadrul natural deosebit având perspective multiple de a intra tot mai mult în circuitul turistic intern şi internațional. Activitățile legate de turism ar trebui sa aibă cea mai pronunțată expansiune, în vederea valorificării potențialului turistic existent și asigurarea, prin acestea, a relansării economice a municipiului și a zonei. Obiectivele turistice ce reprezintă priorități în activitatea de turism sunt:  Parcul Dendrologic al stațiunii de cercetare silvica Hemeiuş – aproape 50 de hectare de teren pe care sunt plantate specii de plante exotice, specii de rășinoase originare din Europa, Asia sau America de Nord (ex. arbori de sequoia) sau diferite specii de foioase (ex. plopul alb);  Castelul Roșu – amplasat în Parcul Dendrologic, ansamblul arhitectural cu fațada placată cu cărămidă roșie, construit în perioada 1864 – 1866 pe moșia lui Costache Pascanu, un fost vistiernic al Moldovei;  Lacul Lilieci – arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip avifaunistic) situată în lungul albiei majore a Bistriței, dezvoltată pe circa 4 kilometri lungime, cu o lățime medie de 800 m. Condițiile de habitat sunt generate de colmatarea puternică a lacului şi asigură prezența unui mare număr de specii de vietăţi. Începând cu luna aprilie 2008, aria de protecție specială avifaunistică „Lacul Lilieci” a intrat în custodia Centrului Regional de Ecologie Bacău. Serviciile legate de activitățile turistice pot aduce o mărire considerabilă a numărului locurilor de muncă, prin dezvoltarea și modernizarea dotărilor aferente – pensiuni, spații de cazare, alimentație publică, dotări sportive și de agrement, dotări culturale de interes turistic, presupunând totodată dezvoltarea infrastructurală și a serviciilor legate de aceasta. Folosirea corectă a informațiilor, identificarea unei identități locale şi autentice sporesc însemnătatea destinației şi locației, comuna Hemeiuş prin prisma obiectivelor sale turistice putând fi vizitata în orice anotimp al anului. La obiectivele de mai sus se mai pot enumera:

 Casa memorială „Grigore Tăbăcaru”(1861);

 Biserica „Sfinții Constantin şi Elena” (1850);

 Casa „Ion Simionescu”;

 Biserica „Sfinții Voievozi”(1756);

 Ruinele unei biserici care datează din secolele XV- XVI localizate lângă Biserica „Sfinții Voievozi” (1756);

 Biserica „Sfântul Dumitru”

 Biserica catolică “Sfântul Gheorghe”

 Biserica ortodoxă „Sfântul Ilie”.

Infrastructura şi serviciile turistice sunt însă insuficient valorificate, respectiv dezvoltate, pentru a susține o ofertă care să poată, pe de o parte, valorifica potențialul municipiului şi pe de altă parte să genereze venituri şi activitate economică din turism. Posibile cauze ar putea fi pregătirea insuficientă în domeniul antreprenorialului și managementului turistic, lipsa personalului calificat, grad scăzut de instruire în turism, promovare insuficientă a atracțiilor turistice din comuna Hemeiuş. Structuri de primire turistică Conform datelor furnizate de INS, comuna Hemeiuş dispunea în anul 2019 de 4 unități de primire turistică, din care o pensiune turistice şi 3 pensiuni agroturistică. Din datele furnizate de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri5 , la data de 18.12.2020 în registrul structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate figurau în plus o camere de închiriat, 6 (șase) pensiuni turistice şi o pensiune agroturistică în total 8 structuri de cazare autorizate, având 52 spații de cazare și 112 locuri.

Capacitatea de cazare existentă în comuna Hemeiuş în anul 2020 a fost de 68 locuri, având o evoluție variabilă şi favorabilă în perioada 2010-2020, numărul locurilor de cazare înregistrând o creștere sinusoidală, același fapt putându-se observa şi la numărul structurilor de primire turistică din comuna Hemeiuş.

Sosirile turistice înregistrate de unitățile de cazare turistică din comuna Hemeiuş în anul 2019 au ajuns la 2.398, iar numărul înnoptărilor la 6.219, ceea ce înseamnă că durata medie de ședere a unui turist a fost de 2,59 zile. Această durată poate caracteriza comuna Hemeiuş ca destinație de turism de tranzit, de afaceri sau de weekend.

Se remarcă necesitatea unor investiții pentru valorificarea turismului; patrimoniul natural și construit al comunei Hemeiuş deoarece reprezintă atu-uri extrem de valoroase care pot constitui fundamentul pentru dezvoltarea economică a acestui sector. Turismul ca şi industrie implică o forță de muncă destul de consistentă, constantă şi variată de la ghiduri turistice, personal hotelier, până la servicii de transport cu autocarul şi implicit dezvoltarea rețelei de restaurante din zonă. Atuul acestor afaceri este faptul că ele nu numai că plătesc salariile personalului lor, ci furnizează şi produse la nivel local, dând un impuls industriei locale, turismul participând astfel cu o gamă largă de beneficii la creșterea cifrei de afaceri pe plan local şi a nivelului de trai al localității. Comuna Hemeiuş poate fi transformată într-o destinației turistică pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să furnizeze servicii de calitate şi să realizeze o dezvoltare durabilă, din punct de vedere al mediului, a sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior față de alte destinații turistice (comuna) din România prin atingerea şi realizarea unor obiective:

 Crearea unei imagini nuanțate atât la nivel intern cât şi la nivel extern privind avantajele comunei ca destinație turistică;

 Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogățiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generațiile viitoare;

 Recunoașterea turismului ca factor cheie în cadrul economiei, generator de noi locuri de muncă;

 Respectarea standardelor de calitate a produselor şi serviciilor;

 Dezvoltarea şi implementarea unor planuri de marketing;

 Crearea unei rețele de centre de informare turistică coordonate în toate principalele zone turistice pentru oferirea de informații corecte pentru orientarea, plăcerea şi aprecierea destinației. Turismul în cadrul unei economii locale se poate dezvolta ca o nouă sursă de venit, acționând ca o poliță de asigurare în caz de impas economic, deoarece veniturile suplimentare rezultate pot contribui la susținerea industriilor tradiționale în cazul în care acestea se afla sub presiune financiară. Turismul permite unei comunități să-şi diversifice sursele de venit şi să nu se bazeze pe o singură industrie.