Sistemul de educație în comuna Hemeiuş cuprinde 4 unități de învățământ care acoperă nivelurile preșcolar, primar, gimnazial.

Toate aceste unităţi de învăţământ au fost renovate în perioada 2010 – 2014.

Scoala gimnaziala “Grigore Tabacaru” a dobandit personalitate juridica incapand cu data de 01.09.2014.

Scoala gimnaziala “Grigore Tabacaru” Hemeius are urmatoarele structuri:

Gradinita cu program prelungit Hemeius
Gradinita cu program normal Lilieci
Gradinita cu program normal Lilieci, nr. 2
Scoala gimnaziala “Ion Simionescu” Lilieci

Cadre didactice: – de predare -40 de persoane

Total elevi si prescolari – 464, dintre care:

Prescolari – 121 copii
Primar – 197 elevi
Gimnazial – 146 elevi
Comuna Hemeiuş are tradiţie în ceea ce priveşte învăţământul. Aici a funcţionat una din primele şcoli săteşti din judeţul Bacău, înfiinţată în anul 1859, pe baza Regulamentului organic, care prevedea că boierii care au posibilităţi financiare să înfiinţeze şcoli. Această şcoală a fost înfiinţată într-o casă dăruită de Pulkeria Cantacuzino. A doua şcoală s-a înfiinţat în comună după aproape 50 ani, în 1910, în satul Fântânele. În 1918 a fost înfiinţată şcoala primară din fostul sat Andrieşeşti care a funcţionat într-o clădire închiriată şi cu un efectiv scăzut de elevi.

Pe teritoriul comunei Hemeiuş a funcţionat, în anul şcolar 1918-1919 Şcoala pregătitoare pedagogică, care împreună cu alte două unităţi, au stat la baza înfiinţării, la 1 octombrie 1919 a Şcolii Normale din Bacău.

În anul 1917, în Fântânele a fost înfiinţată o şcoală elementară de meserii, care pregătea meşteri specializaţi în cizmărie, ceramică, lemnărie, rotărie, împletituri, fierărie, croitorie. Şcoala avea trei clase iar numărul de elevi varia între 66 şi 71, din care promovau aproape toţi.

Şcoala generală cu clasele 1-8 Grigore Tăbăcaru cu grădiniţa cu program prelungit

Actuala Şcoală “Grigore Tăbăcaru” a fost prima instituţie de învăţământ care a funcţionat în comuna Hemeiuş. Ea datează de la mijlocul secolului al XIX lea, din anul 1861, când prinţesa Pulkeria Cantacuzino a pus la dispoziţia şcolii o casă cu etaj care a fost folosită până în anul 1940. Prinţesa Pulkeria a pus la dispoziţie clădirea, a finanţat şcoala dar s-a preocupat şi de procesul de învăţământ, asistând chiar la examene. La etaj erau trei camere în care locuia învăţătorul iar la parter era o singură încăpere unde puteau să înveţe până la 50 de elevi. Mobilierul pus la dispoziţie tot de prinţesă cuprindea cinci bănci, o icoană, o tablă, o numărătoare şi şase hărţi. La 1 octombrie 1861 la şcoală erau înscrişi 18 elevi în clasele I – IV.

În urma Legii instrucţiunii publice din 1864, din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, care introduce învăţământul primar, obligatoriu şi gratuit, şcoala devine primară de stat, prinţesa Pulkeria acceptând să lase clădirea ăn care funcţiona şcoala la dispoziţia guvernului.

La mijlocul secolului al XIX lea, elevii învăţau să scrie, să citească, să socotească dar şi geografie, istorie sau catehism. La această şcoală au predat printre mulţi dascăli devotaţi şcolii, şi învăţătorul Alexandru Tăbăcaru, tatăl marelui pedagog Grigore Tăbăcaru.

Clădirea şcolii cunoaşte modificări succesive din cauza cutremurelor din anii 1940, 1944, 1947 iar din anul 1961 a început construcţia unei noi clădiri care pe parcurs a fost modernizată, astăzi beneficiind de cele mai noi dotări. Din 1961 şcoala devine de şapte clase iar din 1971 s-a transformat în şcoală de zece clase pentru ca ulterior să devină de opt clase. În anul 1991, la l30 ani de la înfiinţare, a primit numele de “Grigore Tăbăcaru”.

Starea actuală

În satul Lilieci din comuna Hemeiuş, prima şcoală şi-a început activitatea în anul 1934, ca şcoală primară şi a funcţionat câţiva ani în mai multe case închiriate. În perioada 1936-1938 a fost ridicată actuala clădire a şcolii cu fonduri de la prinţul Schonburg. Din anul 1939, pe lângă învăţământul primar s-a organizat şi învăţământul gimnazial. În acel an, la clasele primare erau înscrişi 61 elevi iar la clasele gimnaziale 20 elevi. În timpul celui de al doilea război mondial, în şcoală s-au adăpostit nemţii, apoi ruşii, clădirea şcolii fiind grav afectată. La refacerea ei un rol important au avut principesa Sofia de Wied şi liderul liberal Mircea Cancicov, care au contribuit financiar.

În 1965 s-a transformat în şcoală gimnazială cu clasele I-VIII iar în anul 2004, la aniversarea a 60 de ani de la decesul academicianului Ion Simionescu, şcoala primeşte numele de şcoala generală „Ion Simionescu”, în amintirea marelui academician născut pe meleagurile comunei Hemeiuş, fiind ridicat şi un bust al acestuia.

Starea actuală

Liceul agricol Hemeiuş

Pe locul unde este amplasat Liceul agricol Hemeiuş, în anul 1919 a fost înfiinţat orfelinatul “Principele Mircea”. Orfelinatul a fost înfiinţat pentru a întreţine material, a educa şi a învăţa o meserie pe cei 150 copii orfani. În perioada 1919-1939 a funcţionat o şcoală primară mixtă şi o şcoală de meserii. Apoi şcoala de meserii a fost transformată în Curs profesional de ucenici industriali. În anul 1947, prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor se înfiinţează Şcoala de grădinari şi stupari. Un an mai târziu, aşezământul va trece sub tutela Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi va căpăta denumirea de Şcoală profesională de băieţi.

Din ianuarie 1952, Şcoala de meserii a aşezământului devine Şcoala de metal-lemn Fântânele, cu secţiile de mecanică şi tâmplărie, destinată şi fetelor. În anul 1953 se transformă în Şcoala profesională de tractorişti agricoli. În martie 1955 se va forma Şcoala de mecanici agricoli şi tractorişti cu sediul la Hemeiuş iar în anul 1975 se transformă în Liceu agroindustrial. Din 1991 poartă denumirea de Grup Şcolar Agricol.

În perioada 1919-1955 instituţia avea 20 clădiri folosite ca dormitoare, sală de mese, sală de baie, ateliere. Grupul şcolar agricol de astăzi mai are doar o clădire, restul fiind demolate. Din păcate, din 2013-2014 unitatea şcolară este în desfiinţare, nemaiprimind aprobare de a înfiinţa clasa a IX-a. În pofida acestui fapt, in anul şcolar 2004-2005, la Grupul şcolar agricol din localitate învăţau 470 elevi la formele de învăţământ liceu zi şi seral şi şcoală de arte şi meserii iar numărul de cadre didactice era de 34. Calificările pe care le oferea Grupul Şcolar agricol erau lucrător în mecanica motoarelor, lucrător în mecanica agricolă, lucrător în gospodărie agroturistică, tehnician în silvicultură, tehnician în agricultură, tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, tehnician în turism, tehnician în transporturi, tehnician întreţinere şi reparaţii.

Starea actuală

Scoala generala clasele 1-4 din fostul sat Andriesesti

Starea actuală

Scoala generala clasele 1-4 din Fântânele

Şcoala a fost înfiinţată in anul 1910. Până în anul 1946 şcoala a avut un singur învăţător şi puţini elevi care învăţau în case închiriate de la săteni. Abia după al doilea război mondial, la iniţiativa învăţătorului şi a unui grup de săteni care au contribuit financiar şi cu muncă voluntară, a fost ridicat localul şcolii din Fântânele. Şcoala a fost inaugurată în anul 1950, având doar două săli de clasă, cancelarie, un hol şi o cameră pentru material didactic.

– nu mai functioneaza

Starea actuală

Comuna Hemeiuş deţine un microuz pentru transportul elevilor la cele doua şcoli funcţionale din comună. Nu este necesară achiziţia unui microbuz nou.

În satul Hemeiuş este finalizată o bază sportivă cu finanţare prin Ordonanţa de Guvern nr. 7 din 2006.